Mingea zboară, fileul rămâne
Fetele de la Cluj , nişte vrăbiuţe zgribulite, hrănite cu firmiturile lăsate de alţii, au venit la Bacău ştiind că vor pierde în doi timpi şi trei mişcări făcute din încheietura mâinii de Alexandra Sobo. N-a fost un meci interesant decât după ce a coborât din scaun arbitrul principal, iar Florin Grapă le-a pus mâna la ochi studentelor băcăuane, să nu vadă pe cine sărută, când împart premiile tombolei. De-acum şi până dincolo de Crăciun, voleiul trăieşte din amintirile toamnei. Mingea zboară, fileul rămâne…La fel şi noi, aştia lăsaţi de Dumnezeu să-i numărăm ochiurile şi nodurile şi să le punem în balanţă. Parcă e un an mai zăpăcit decât altădată. Cu două înfrângeri, dar şi cu câteva victorii amare, Ştiinţa e ca o împărăteasă care umblă desculţă prin curtea propriului imperiu. Prin locurile unde cândva culegea doar trandafiri, acum au răsărit numai tufe de mărăcini: Blaj, CSM, Târgovişte…Vom vedea la vară ce must dau speranţele stoarse de profesorul Grapă. În 2015, la Europene , unde am ajuns tot cu buletin de Bacău (graţie Denisei Rogojinaru, Alexandrei Sobo, Sabinei Miclea şi Ioanei Baciu), vom localiza exact locul nostru pe cracă şi cine are dreptul la primul cântec al dimineţii, handbalistele sau voleibalistele? Până atunci, vă salut respectuos, de pe-un mal frumos…
Leonard POPA